Filmul „Dacă vom fi singuri” nu este doar despre dragoste, ci este și despre loialitate, frica de singurătate și curajul de a alege cine vrei să fii cu adevărat.
Întreaga poveste se învârte în jurul lui Charlotte și Rory, doi prieteni care se știu de-o viață, dar care sunt atât de compatibili, încât este imposibil să nu îți dai seama că sunt făcuți unul pentru celălalt. Cei doi fac un pact aparent simplu, dar cu miză mare: dacă, peste ani, niciunul dintre ei nu va fi cu altcineva, se vor căsători unul cu celălalt. Toate bune și frumoase până când viața decide să aducă în joc propriile situații care nu țin cont de promisiunea celor doi.
Rory pleacă într-o călătorie care ar trebui să-i deschidă orizonturile, dar se întoarce mai bogat în amintiri…și în sentimente, deoarece nu se întoarce singur, ci cu logodnica Rachel și cu un zâmbet vinovat la purtător. Așa cum se poate intui, lumea lui Charlotte pare că se dărâmă și, în mintea ei, pe repeat, este întrebarea „Unde am greșit?”. Nu este de mirare că tensiunea se construiește subtil, dar apăsător, căci ce îți mai rămâne de făcut atunci când persoana pe care ai iubit-o în tăcere toată viața te roagă să faci partea din cea mai importantă zi a sa?!
Momentele în care Charlotte râde ca să nu plângă se bat la capitolul emoție cu momentele în care Rory pare că regretă tot și nimic în același timp. Relația lor este plină de priviri care vorbesc mai mult decât toate cuvintele și de gesturi mici care fac cât o declarație de dragoste.
Rachel, logodnica lui Rory, nu este deloc tipologia „femeii-rele” care vine să strice tot, după ce a reușit să își bage coada într-o poveste de dragoste. Este o fire caldă, politicoasă, dar nu este Charlotte, adevărata iubire a lui Rory. Am simțit că Rory trăiește o viață pe jumătate, pentru că cea completă a fost mereu acolo, alături de Charlotte, doar că nu a avut curajul să o vadă.
Finalul te lasă cu un nod în gât și cu un zâmbet amar pe față. Nu este vorba despre cine cu cine rămâne, ci despre cum ajungi să înțelegi că, uneori, dragostea are un timing mai mult decât nepotrivit, dar și că, dacă ai răbdare, poate găsește drumul înapoi.
„Dacă vom fi singuri” e genul de film care îți rămâne în cap după ce se termină. Te face să te gândești la alegerile pe care nu le-ai făcut, la oamenii pe care i-ai iubit fără să le spui și la curajul pe care poate ar fi trebuit să îl ai, dar l-ai pierdut printre „poate”.
Dacă vrei o poveste care te face să simți ceva real, fără să te înece în „dulceața” filmelor de dragoste dă-i play pe VOYO! Sigur îți va aduce aminte de cineva anume.
de Andreea Buinoschi
