Vestea morții lui Éric Roy a șocat lumea fotbalului din Franța, în condițiile în care antrenorul lui Brest își conducea echipa de pe bancă, în urmă cu o lună, la ultima etapă a sezonului din Ligue 1. Familia tehnicianului originar din Nisa a dezvăluit însă că Roy s-a luptat timp de trei ani și jumătate cu cancerul pancreatic, un diagnostic care era cunoscut doar de un cerc foarte restrâns de apropiați.
Fost mijlocaș la Nice, Lyon sau Marseille, Éric Roy a avut un final de carieră în antrenorat de-a dreptul extraordinar. În primele zile din 2023 a preluat o echipă a lui Brest într-o situație critică și văzută cu șanse mici să rămână în Ligue 1. A reușit să o salveze, iar în stagiunea următoare a obținut un loc 3 istoric și a fost desemnat antrenorul sezonului în Ligue 1, fiind premiat de selecționerul Didier Deschamps.
Pe lângă clasarea pe podium care a surprins pe toată lumea, Brest s-a calificat pentru prima dată în istoria de peste 120 de ani și într-o cupă europeană. Și nu oriunde, ci direct în faza principală din Champions League. Deși debutantă, formația din Bretania nu s-a făcut de râs, obținând o clasare pe locul 18 din 36 și o calificare în play-off-ul pentru optimi, unde nu a putut emite pretenții în fața lui PSG.
Toate performanțele extraordinare ale lui Brest au venit într-o perioadă în care Éric Roy ducea în paralel și lupta cu cancerul. Problemele grave de sănătate nu l-au speriat pe cel care este descris de oamenii din Brest drept o persoană foarte îndrăgită, care avea o relație deosebită cu vestiarul.
"Era un antrenor care nu avea niciun detractor. Rar mai vezi așa ceva. A fost iubit atât datorită laturii sportive, cât și celei umane", așa l-a descris pentru L'Equipe Jacky Le Gall, om care lucrează de peste 50 de ani la Brest.
Numeroși fani ai lui Brest au venit la stadion după tragica veste pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Éric Roy și a scrie câteva cuvinte în cartea de condoleanțe. Intervievați de presa franceză, nu puțini au fost cei care au spus că dispariția antrenorului s-a simțit precum cea a unui membru din familie.
Legătura specială dintre suporterii lui Brest și Roy a fost evidentă pe parcursul mandatului de trei ani și jumătate. Galeria i-a compus un cântec, i-a dat supranumele "King Éric" și a afișat în 2024 un banner uriaș cu mesaj sugestiv.
"Suntem cu adevărat devastați. La momentul instalării sale, îmi doream un antrenor care să fie și manager. Am reușit să avem atât un manager grozav, cât și un om extraordinar. Cu această boală teribilă a sa, ne temeam de inevitabil. Am făcut tot ce am putut pentru a-l susține.
Suntem un club construit pe legături umane și vreau să aduc un omagiu și comunității medicale, precum și tuturor oamenilor din Brest care l-au văzut la spital și nu au spus niciodată nimic despre situația lui. L-am iubit cu adevărat din toată inima", a spus și președintele lui Brest, Denis Le Saint.
Performanțele lui Éric Roy - locul 3 în Ligue 1 și calificarea în play-off-ul pentru optimile în UCL - au fost cu atât mai remarcabile cu cât Brest avea unul dintre cele mai mici bugete din întreg campionatul francez, aproximativ 50 de milioane de euro anual. Doar alte trei formații din Ligue 1 dispuneau de mai puțini bani, conform The Athletic.
În plus, pentru Éric Roy a fost doar a doua experiență ca antrenor din carieră. A mai pregătit-o pe Nice în perioada 2010-2011, însă după încheierea carierei de jucător a activat mai mult în zona de conducere, fiind director sportiv la Nice, Lens sau Watford.
de Alexandru Stănilă
