Ce s-a furat de la Muzeul Brukenthal
Lucrările dispărute erau picturi de foarte mare valoare, semnate de maeștri renumiți sau atribuite unor pictori importanți. Printre ele se numără: „Moartea Cleopatrei” de Anthony van Dyck; „Ecce Homo” de Titian; „Bărbat cu pipă la fereastră” de Frans van Mieris cel Bătrân; „Portret de femeie” de Rosalba Carriera; „Portret de bărbat” de Christoph Amberger; un „Portret de bărbat” al unui pictor anonim german (posibil din zona secolului XVI); şi „Bărbat cu craniu în mână”, atribuit Maestrului legendei Sfântului Augustin, un pictor flamand.
Cum s-a petrecut furtul
Conditiile de securitate la muzeu în acea vreme erau extrem de precare. Existau doar un paznic la expoziţie, nu existau alarme anti‐spargere, iar controalele în saloane nu erau regulate.
Lucrările erau sigilate pe primul etaj, după ce unele secțiuni de la etajul al doilea fuseseră închise pentru renovare, iar tablourile relocare au făcut ca spaţiul să fie vulnerabil. Pierderea lor nu a fost observată imediat: abia marţi, 28 mai, angajaţii muzeului au constatat dispariţia. Până atunci, muzeul fusese închis pentru curăţenie şi nu se efectuaseră controale în expoziție.
Ancheta și urmările
Dosarul a fost deschis de echipa condusă de colonelul Dumitru Ceacanica, cu căpitanii Tudor Stănică și Vicol în echipă. Ancheta s-a încheiat în 1972 cu concluzia „autor necunoscut”. Hoţii nu au fost depistaţi.
Dintre cele opt tablouri furate, patru au fost recuperate în 1998, cu ajutorul Interpol‐ului, şi reexpuse în muzeu. Celelalte patru rămân încă nedescoperite.
Documentarul despre Jaful de la Muzeul Brukenthal poate fi urmărit pe VOYO în seria „Enigmele României”.
de Lorena Martin
