Regizat de Michael Noer, Papillon este un remake al celebrului film din 1973, inspirat din autobiografia lui Henri Charriere. Deși comparațiile cu versiunea originală sunt inevitabile, am încercat să-l privesc ca pe un film de sine stătător și cred că a fost cea mai bună decizie.
Povestea îl urmărește pe Henri „Papillon” Charriere, interpretat de Charlie Hunnam, un spărgător de seifuri condamnat pentru o crimă pe care susține că nu a comis-o. Trimis într-o colonie penitenciară cunoscută pentru condițiile inumane, acesta îl întâlnește pe Louis Dega, un falsificator interpretat de Rami Malek. Între cei doi se leagă o relație care devine esențială pentru tot ce urmează.
Filmul nu se bazează doar pe suspans. În centrul poveștii stau oamenii și felul în care reușesc să-și păstreze speranța în cele mai întunecate momente. Nu este un film de acțiune în sensul clasic, ci unul care își construiește tensiunea prin personaje și prin lupta lor continuă de a supraviețui.
Charlie Hunnam a slăbit 18 kilograme pentru rol
Charlie Hunnam face, în opinia mea, unul dintre cele mai bune roluri din cariera sa. Personajul său trece prin transformări fizice și emoționale impresionante, iar actorul s-a implicat total în rol, slăbind aproximativ 18 kilograme pentru scenele care surprind efectele izolării. Interpretarea lui este autentică și transmite perfect încăpățânarea și dorința de a nu renunța niciodată.
La fel de convingător este și Rami Malek. Chiar înainte de succesul uriaș pe care l-a avut cu Bohemian Rhapsody, actorul demonstra deja cât de bine poate construi personaje complexe. Relația dintre Papillon și Dega este, din punctul meu de vedere, sufletul filmului și unul dintre motivele pentru care merită văzut.
Un alt aspect care m-a impresionat este imaginea. Filmările realizate în Muntenegru, Serbia și Malta oferă un contrast puternic între frumusețea peisajelor tropicale și cruzimea locurilor în care se desfășoară acțiunea. Totul este filmat într-un mod realist, iar atmosfera te face să simți permanent tensiunea și lipsa oricărei speranțe.
Interesant este că atât Charlie Hunnam, cât și Rami Malek au vorbit în interviuri despre cât de solicitantă a fost experiența filmărilor. Hunnam a povestit că transformarea fizică a fost una dintre cele mai dificile provocări din cariera sa, în timp ce Malek a explicat că și-a dorit ca relația dintre cele două personaje principale să fie cât mai autentică, pentru ca publicul să simtă cu adevărat legătura dintre ele.
La lansare, Papillon a împărțit criticii. Pe Rotten Tomatoes are un scor de aproximativ 52% din partea criticilor, însă reacția publicului a fost mult mai favorabilă. Pe IMDb filmul are 7,2 din 10, în baza a peste 95.000 de voturi, iar eu tind să mă apropii mai mult de opinia spectatorilor decât de cea a criticilor.
Regizorul Michael Noer a declarat că și-a dorit să spună povestea pentru o nouă generație
Mi-a plăcut și faptul că remake-ul nu încearcă să copieze scena cu scenă filmul din 1973. Regizorul Michael Noer a declarat că și-a dorit să spună povestea pentru o nouă generație, punând accent pe rezistența psihică și pe prietenia dintre personaje. Din punctul meu de vedere, a reușit.
Recomand „Papillon” tuturor celor care iubesc filmele inspirate din fapte reale și poveștile despre oameni care refuză să renunțe, indiferent cât de grele sunt încercările prin care trec. Nu este un film spectaculos prin explozii sau efecte speciale, ci prin emoția pe care o transmite și prin personajele pe care ajungi să le înțelegi și să le susții.
Este unul dintre acele filme care îți amintesc cât de prețioasă este libertatea și cât de departe poate merge un om pentru a nu și-o pierde.
Foto: Profimedia Images
